Pagini

marți, 19 noiembrie 2013

Interviu Constructiv- Alexandros Ignatiadis: Octagon, consolidare pe doua continente

Fluctuatiile rezultatelor din ultimii ani ale Octagon Contracting & Engineering, companie de constructii civile si lucrari geotehnice, reflecta efortul pietei locale de constructii de a supravietui. O piata care abia acum pare ca isi revine, impulsionata fiind de recentele investitii in cladirile de birouri din zona Pipera. O piata sugrumata de putinele proiecte si multimea de compromisuri pe care companiile de profil sunt nevoite sa le adopte pentru a exista.  Alexandros Ignatiadis , actionar al companiei,a vorbit despre piata si proiectele Octagon intr-un interviu deschis, acordat revistei “Constructiv”.

Constructiv: Cum a reusit Octagon sa supravietuiasca?
Alexandros Ignatiadis: Nu am aplicat o reteta complicata, ci o regula esentiala in activitatea noastra: foarte multa munca. Iar aceasta regula ne-a ajutat sa ne mentinem pe linia de plutire, intr-o perioada dificila pentru piata constructiilor. Cei care au rezistat in aceasta perioada cu siguranta se vor bucura in viitor de un mediu de afaceri mai prielnic.

Constructiv: Anul 2013 pare mai bun decat anul trecut, avand doua proiecte mari de cladiri de birouri in Bucuresti.
Alexandros Ignatiadis: Da, lucram la proiectul Hermes Business Campus, in cadrul caruia am efectuat initial lucrarile geotehnice, iar in prezent ne aflam in etapa de constructie a structurii de rezistenta. Pentru acest obiectiv executam suprastructura primului corp de cladire, pe care am adjudecat-o in regim de subantrepriza de la firma Alpine Bau GmbH (din Austria). Valoarea lucrarilor executate de Octagon este de aproximativ trei milioane de euro. Cel mai recent contract obtinut este Green Court Bucharest, in cadrul caruia vom realiza lucrari geotehnice de structura si de infrastructura pentru corpul A si lucrari de infrastructura pentru corpul B. Proiectul de birouri este dezvoltat de grupul suedez Skanska. Proiectul va fi construit in concordanta cu principiile de dezvoltare sustenabila si urmeaza sa obtina certificare LEED. Valoarea lucrarilor adjudecate de Octagon este de aproximativ sapte milioane de euro.

Constructiv: Cum sunt termenele contractuale intr-o perioada in care constructorii se lupta pentru putinele proiecte existente pe piata?
Alexandros Ignatiadis: Fiind o piata a vanzatorului, in cazul nostru a dezvoltatorului, constructorii trebuie sa se adapteze conditiilor impuse de acestia. Danseaza cum li se canta. Preturile de executie sunt extrem de comprimate, iar aceasta situatie epuizeaza constructorii. Iar exigentele dezvoltatorilor nu scad.

Constructiv: Cum a fost concursul pentru proiectul dezvoltat de Skanska?
Alexandros Ignatiadis: Au participat cele mai bune 15 firme de profil din Bucuresti. Si dupa ce s-a facut o selectie care a avut in vedere protectia muncii, protectia subantreprenorilor, preturi minimale etc. cel care a reusit sa respire a castigat. Skanska este o firma corecta pe toate planurile, dar este o firma care vrea normal sa obtina si profit. In final a fost o competitie acerba pe care suntem mandri ca am castigat-o. Consideram proiectul o carte de vizita. Cu ajutorul acestuia speram ca am depasit problemele din anul trecut. In plus s-a maturizat si investitia din Irak unde avem deja o prezenta care a inceput sa prinda radacini.

Constructiv: Si contracte? Sau doar radacini?
Alexandros Ignatiadis: Si contracte, dar acolo contractele nu inseamna prea mult. Unde nu ai legislatie pentru aplicarea contractelor degeaba ai contracte. Poti sa ai contracte de zeci de sute de milioane. Problema e cat valoreaza aceste contracte si daca vor fi realizate vreodata, daca vor fi platite, etc.

Constructiv: Cum lucrati in acest mediu ostil?
Alexandros Ignatiadis: In cazul centralei electrice de 1.250 MGW pentru care am pornit lucrarile in 2012 si care trebuia finalizata in noiembrie anul acesta, lucrarile merg foarte lent. Ritmul de derulare nu are legatura cu finantarea, ci cu modul in care este administrat proiectul. In sase luni, respectiv 180 de zile, noi am lucrat 40 de zile. Ba nu era beton, fier, agregate, nu exista aprobarea de la laborator, din cauza sarbatorilor religioase etc. Dar am ajuns la un stadiu de modus vivendi, si am reusit sa construim in Irak o structura sustenabila chiar in conditiile acestea. Si, cu cat se va imbunatati economia, si noi vom avea experienta si vom putea filtra clientii.

Constructiv: Care e valoarea proiectelor din Irak?
Alexandros Ignatiadis: Valoarea cumulata a proiectelor este de trei milioane de euro. Lucram la centrala electrica Shat Al- Basra din Basra si la stadionul Al Zawraa din Bagdad, unde executam in principal lucrari geotehnice, Octagon avand deja mobilizate in zona utiliaje si personal.Dar valoarea e relativa, pentru ca desi sunt lucrari semnate, o parte din acestea nu se realizeaza, fie din cauza securitatii, a coruptiei fie din cauza faptului ca firmele care le castiga nu au experienta necesara pentru a le executa. In plus, asa cum spuneam, din cauza problemelor de legislatie, firmele care au contracte semnate nu au certitudinea ca acele contracte se vor realiza. Irakienii nu au foarte multa experienta in dezvoltarea proiectelor de constructie, pentru ca in ultimii ani nu s-au facut investitii serioase in constructii. Noi nu semnam contracte foarte mari, ci adjudecam doar parti din aceste contracte si dupa ce finalizam lucrarile prelungim intelegerea.

Constructiv: In contextul dat incurajati firmele sa se duca in Irak?
Alexandros Ignatiadis: Daca era usor, era piata deja aglomerata. Eu am deschis o sucursala pentru ca e dificil. In Arabia Saudita nu pot sa ma duc pentru ca e deja plina de competitori. Pietele unde exista loc pentru firme medii sunt acelea in care firmele mari nu sunt inca sau nu se duc din varii motive. Iar daca cineva are stomac si nervi sa mearga, ii recomand sa se duca. Avantajul nostru provine din prezenta noastra acolo, fata de alte firme care trimit consilieri.
  
Constructiv: Vizati si alte zone in afara de Irak?
Alexandros Ignatiadis: Nu avem resurse pentru asa ceva. Asa ca ne vom concentra toate resursele locale pe aceasta piata in care exista de lucru. Cu ajutorul dezvoltarii din Irak vom putea avea doua ancore, una in Europa si una in Orientul Mijlociu care ne vor sustine business-ul indiferent de fluctuatiile de pe unul din continente.

Constructiv: Cat reprezinta acum afacerea din Irak?
Alexandros Ignatiadis: La ora actuala afacerea reprezinta 20 - 25% din total. Dar daca contractul mentionat si deja semnat porneste pana la urma cu un ritm chiar irakian, peste un an s-ar putea sa fim chiar mai mari. Adica se pot realiza in Irak 20 de milioane de euro si aici 12 milioane.

Constructiv: Doriti sa faceti investitii in zona?
Alexandros Ignatiadis: Noi vrem sa investim un milion de dolari pentru achizitionarea de utilaje - macarale pe senile, utilaje de forat piloti pentru ca la ora actuala depindem de companiile locale.

Constructiv: Foarte multi dezvoltatori au inceput proiectele de birouri in Bucuresti, proiecte ce sustin piata de profil. Intrebarea este: de ce acum si de ce investitii in spatii de birouri?
Alexandros Ignatiadis:  Ati gasit intrebarea de pe buzele tuturor, intrebare al carei raspuns nu l-am gasit si sincer ma depaseste. Bineinteles ca sunt fericit ca acest boom din Pipera exista si ca avem de lucru, dar rationamentul de business din spatele lui imi scapa. Poate din perspectiva de dezvoltator lucrurile se vad altfel.

Constructiv: Se vad altfel poate si pentru ca preturile pentru constructie au scazut?
Alexandros Ignatiadis: Sunt atat de comprimate preturile de constructie ca mai jos de atat nu mai pot scadea. Dar nu e de ajuns. Trebuie sa ai clienti sau cerere. Chiar daca cladirile vor fi mai bune, mai eficiente, mai performante, acestea vor canibaliza celelalte proiecte existente. Nu exista o noua cerere, ci clienti vechi care se muta de la o cladire la alta. Totusi, este de remarcat ca, majoritatea investitorilor participa total sau partial cu finantare proprie, ceea ce ofera o putere de asteptare mai mare a viitorului client.

Constructiv: In general, cat a ajuns marja de profit in cazul constructiilor de birouri?
Alexandros Ignatiadis: In general nu pot sa comentez, dar din moment ce concuram cu anumiti constructori pentru aceleasi proiecte, si castigam, cred ca marja acestora e realmente intre trei si sapte procente.

Constructiv: Poate de aici vine momentul oportun?
Alexandros Ignatiadis: Cred ca vor exista cladiri goale in continuare. Dar cu siguranta dezvoltatorii au o perspectiva diferita, vad evolutia segmentului de birouri diferit, altfel nu ar investi in constructia acestor cladiri.

Constructiv: Care e sentimentul general cand va intalniti cu investitorii?
Alexandros Ignatiadis: Exista in continuare un cliseu vechi, perpetuat de investitori, faptul ca Romania are in continuare mult potential neexploatat.

Constructiv: Iar asteptarile impreuna cu contractele deja semnate de Octagon pentru anul 2013 ne arata ca...?

Alexandros Ignatiadis: Conjuctura anului trecut a fost destul de dificila, asa ca in 2013 fata de 2012 vom avea o crestere de 40%. In primele sase luni ale anului trecut nu am lucrat nimic, iar in ultimele am recuperat pierderile. In fiecare an Octagon trebuie sa factureze 10-12 milioane de euro, sub aceasta cifra suntem in pierdere.Si asta s-a intamplat anul trecut cand am avut 7,5 milioane de euro. Anul 2013 pare unul bun in care vom obtine minimum 12 milioane de euro si speram sa recuperam pierderile din anul trecut. 

Autor: Andreea Ceasar
Sursa: http://www.constructiv.ro/content/octagon-consolidare-pe-doua-continente

vineri, 8 noiembrie 2013

ALEXANDROS IGNATIADIS: Piata de constructii din Irak este tentanta, dar trebuie abordata cu prudenta

“Piata de constructii din Irak este tentanta, dar trebuie abordata cu prudenta.” a declarat Alexandros Ignatiadis, actionar OCTAGONCONTRACTING & ENGINEERING in cadrul evenimentului “Constructiv 12+” organizat de revista Constructiv.  Prezent la eveniment in calitate de speaker, Alexandros Ignatiadis a vorbit despre avantajele si provocarile cu care se confrunta constructorii pe piata din Irak. OCTAGON a deschis o sucursala in Irak in 2011 si are trei proiecte in derulare, in prezent.

Evenimentul organizat de revista Constructiv si adresat celor care activeaza in constructii, real estate si arhitectura - Constructiv 12+ - a adus peste 150 de profesionisti din domeniu la Bucuresti, pe 31 octombrie.
De ce e nevoie pentru ca investitiile in constructii sa creasca? Ce piete de export sunt interesante pentru firmele romanesti? Ce oportunitati a creat criza ultimilor ani si cum le fructificam? Iata cateva din intrebarile care au primit raspunsuri in cadrul celor trei paneluri ale Constructiv 12+.

Unde s-au pierdut investitorii?

“Piata are nevoie de lichiditate, dar care nu mai poate veni de la banci, ca in perioada de boom, cand cele mai multe proiecte aveau ca scop exit-ul” a declarat Gijs Klomp, CEO al Jones Lang LaSalle Romania, in deschiderea panelului 1, cu titlul “Unde s-au pierdut investitorii?”. O solutie ar fi fondurile private de pensii, interesate de investitii pe termen mediu si lung, nu de ROI rapid.

Pentru Florin Furdui, CEO al Portland Romania, nu atat fiscalitatea excesiva e problema, cat lipsa de coordonare intre autoritati si problema recuperarii TVA-ului, care fac din orice investitie o lupta de uzura.
Alexandros Ignatiadis, actionar al Octagon Contracting & Engineering, a reclamat lipsa de predictibilitate legislativa. “Mai bine legi mai proaste, dar stabile, decat legi bune care se schimba permanent,” a considerat constructorul grec, care a recomandat prudenta si in abordarea pietei de constructii tentante, dar dificile, a Irakului.

“Contractele bine intocmite pot fi un excelent instrument de lucru pentru constructori in relatia, nu usoara, cu statul-beneficiar si pot compensa eventualele scapari legislative,” a declarat in cadrul aceluiasi panel Alina Bilan, Partener al ONV LAW.

Diversificare

“Diversificarea si exploatarea tuturor canalelor de distributie poate fi o solutie, “ a declarat Bogdan Pirvu, director al Diviziei Vopsele Adeplast, in cadrul panelului al doilea, dedicat producatorilor de materiale de constructie. Gasirea unor piete externe pentru un produse de nisa, de calitate, a fost varianta Superlit, care exporta aproximativ 80% din productie in 14 tari, dupa cum a declarat Bogdan Nitu, CEO al producatorului de tevi.

Exista creativitate pe timp de criza?

Ce a adus criza in domeniul proiectarii? “Structura costurilor unei constructii se va modifica, in cazul in care propunerea pentru noul Cod de Proiectare Seismica se va legifera”, a spus Dragos Marcu, Partener si CEO al Popp & Asociatii in cadrul panelului al treilea. “Costurile din ce in ce mai ridicate de intretinere ne vor impinge catre proiecte sustenabile si catre tehnologii verzi,“ a afirmat Steven Borncamp, presedinte al Romania Green Building Council. E nevoie, mai mult ca oricand, de un parteneriat solid intre arhitect, beneficiar si constructor, a considerat Randy Tharp, Managing Director al Epstein Architecture and Engineering. Si totusi, in ultimii patru ani, “doar zece producatori de materiale de constructii mi-au prezentat produsele lor. In America, sunt zile in care ai treizeci de intalniri,” a conchis Randy Tharp.

Cele trei dezbateri au fost urmate de decernarea Premiilor Constructiv, care au onorat performantele si performerii anului 2012 – antreprenori, producatori de materiale de constructii, real estate, retail si arhitectura.


miercuri, 30 octombrie 2013

O propunerea concreta pentru cresterea finantarii sectorului de constructii fara marirea gradului de indatorare sau subventii de la stat

Pentru majoritatea observatorilor economiei romanesti,  cu atat mai mult  pentru  jucatorii din piata constructiilor, suferinta  acestui sector din ultimii 4 ani,  este atat de evidenta incat  nu este  nevoie de o analiza stiintifica pentru a fi demonstrata. Incepand cu finalul anului 2008, situatia firmelor de constructii a devenit din ce in ce mai grava, in fiecare an.

O simpla privire  asupra  datelor  macroeconomice indica o crestere a numarului insolventelor  si a gradului de indatorare, scaderea cifrei de afaceri in cazul multor companii din domeniu si reducerea semnificativa a locurilor de munca. Toate aceste date compun un tablou sumbru si pesimist pentru sectorul constructiilor.
Despre cauzele care au condus la declinul sectorului constructiilor s-au  scris  multe ,  asa  ca  repetarea lor  ar fi un exercitiu redundant . Criza financiara , slaba capitalizare a bancilor , balonul imobiliar, scaderea investitiilor publice in infrastructura, retragerea capitalului privat speculativ se numara printre cauze. Dar care ar putea fi solutiile?

Evident in lumea reala nu exista remedii de tip  piatra filozofala  sau panaceu universal, asadar  solutii pot fi oferite numai in contextul resurselor existente si limitate.

Lichiditatile constructorilor, blocate ani de zile in conturile beneficiarilor

Sa presupunem ca o firma de constructii  semneaza un contract de lucrari,  in valoare de 1.000.000 EURO cu  termenul de livrare de un an de zile. Dupa semnarea contractului, constructorul trebuie sa prezinte o garantie bancara in cuantum de 10% din valoarea contractului, respectiv 100.000 EURO. Instrumentul este numit "Garantia de buna executie" SGB (Scrisoare de garantie bancara) si este valabil pe durata derularii contractului.

Dupa receptia  lucrarii  constructorului ii este returnata  "Garantia de buna executie" contra unei alte garantii bancare  numita "Garantie de buna functionare" tot SGB, in valoare de 5% din valoare totala a contractului, respectiv 50.000 EURO,  cu valabilitate de  unul, doi sau mai multi  ani de zile, in functie de termenul specificat in contract.

Bancile emit instrumentele mentionate, numai dupa ce constructorul face dovada unor garantii imobiliare  sau a unor  lichiditati cu aceeasi valoare. In conditiile in care dupa 4 ani de recesiune salbatica, firmele de constructii se confrunta cu lipsa de  comenzi , lipsa de capital si grad mare de indatorare, o mare parte  a capitalului existent este blocata  sub forma de garantie pentru emiterea acestor SGB.

Daca  extindem exemplul la o perioada de 3 ani de zile, rezultatele arata ca valoarea garantiei creste in fiecare an cu 50.000 EURO. Astfel in primul an valoarea SGB este de 100.000 EURO, in al doilea an valoarea creste la 150.000 EURO, iar in al treilea an valoarea ajunge la 200.000 EURO.

Scrisorile de garantare nu sunt instrumente clasice de plata,  ci au rol de asigurare  pentru cazurile in care lucrarile executate de constructor prezinta defecte.  Beneficiarul someaza constructorul sa remedieze defectele si in cazul in care acesta refuza, se solicita executarea garantiei de buna functionare.

Situatiile de acest gen sunt foarte rare si aproape 98% din garantiile de buna functionare sunt restituite integral, dupa expirarea termenului stabilit prin contract. Faptul ca  pentru a asigura  un risc de 2% constructorii trebuie sa garanteze cu o suma cu o valoare de 100% din capitalul de lucru, iar acesti bani, raman blocati sub forma de garantie, este  un exemplu de  ineficienta  grosolana in  utilizarea capitalului, favorizata de stat, in conditii de  penurie financiara. La nivelul economiei romanesti intre 600.000.000 EURO- 1.000.0000.000 EURO sunt blocati sub forma de garantii.

Cum poate fi usurata povara constructorilor?

Sistemul de achizitii publice  are deja prevederi  de inlocuire a SGB cu polite de asigurare. Statul, in calitate de beneficiar  al lucrarilor publice are capacitatea de a legifera aceasta procedura, venind astfel in sprijinul constructorilor.

In sectorul privat, in care functioneaza o economie deschisa, constructorii nu pot dicta clauze contractuale beneficiarilor privati si nu ii pot obliga pe acestia sa accepte polite de asigurare, daca acestia solicita SGB .
Sistemul nostru bancar  si autoritatea de supraveghere a BNR detin date exacte despre rata de default a acestor instrumente. Aceste date pot servi la cuantificarea exacta  a riscului pe care il prezinta scrisorile bancare de buna functionare, iar BNR poate permite colateralizarea SGB  prin polite de asigurare emise de asiguratori si acceptate de banci comerciale, in locul garantiilor lichide sau imobiliare, fara necesitatea de a crea provizioane.

Firmele de asigurari pot  premia sau penaliza  constructorii , prin politica lor de prime de asigurare, in functie de performantele inregistate de acestia in executiile anterioare.

Raportandu-ne la exemplul prezentat mai sus, constructorul poate cumpara o polita de asigurare de la o firma de asigurare, pe care sa o prezinte bancii. Banca accepta polita ca full colateral  pentru a emite  o  SGB in valoare de 100.000 EURO. In felul acesta cei 100.000 EURO nu mai raman blocati si pot fi utilizati pentru finantarea capitalui de lucru. La randul sau, beneficiarul  primeste o garantie bancara, asa cum primea si inainte.

Bancile, firmele de asigurari si statul au de castigat din acest demers. Bancile  pot emite mai multe garantii  si in acelasi timp sa consolideze portofoliile de garantii ale clientilor, crescand gradul de acoperire pentru credite. Firmele de asigurari isi extind piata si gama de produse.

Statul nu trebuie sa subventioneze sectorul constructiilor, iar BNR nu trebuie  sa relaxeze gradul de prudenta  in sistem.

Ideile prezentate nu au pretentia sau rigoarea unei lucrari academice. Sunt rodul experientei de 25 de ani in mai multe tari ale unui practician in domeniu. Scopul lor este deshiderea unui dialog cu partile implicate, patronatele de constructii,bancile comerciale si  autoritatea de supraveghere a BNR.  Criticile, comentariile sau alte idei sunt binevenite.  (a.ignatiadis@octagon.com.ro)

miercuri, 23 octombrie 2013

Mașini și Utilaje de Construcții: Segmentul de birouri a evoluat pozitiv anul acesta

Piaţa locală de construcţii se află într-o etapă de stagnare şi doar 
anumite segmente reuşesc să mai crească uşor în această perioadă. Numărul competitorilor s-a redus şi numai anumite companii de construcţii au reuşit să facă faţă provocărilor impuse de criză. Compania de construcţii Octagon Contracting & Engineering, fondată în 2005, a reuşit de-a lungul celor 8 ani de activitate să îşi consolideze poziţia în domeniul construcţiilor geotehnice şi civile, devenind unul dintre principalii jucători pe piaţa de profil din România.


Mașini și Utilaje: Cum puteți caracteriza anul 2013, comparativ cu 2012 și 2011?
Alexandros Ignatiadis: Anul 2013 poate fi caracterizat prin expresia un pas înainte, doi pași înapoi.

Mașini și Utilaje: În ce stadiu se află în momentul de față piața construcțiilor din România?
Alexandros Ignatiadis: Piața construcțiilor din România, la nivel general, se află în acest moment într-o etapă de stagnare.  Există însă anumite segmente care prezintă creșteri ușoare. Această stagnare urmează unei perioade de contracție care, pe de o parte a redus numărul competitorilor din  piață, iar pe de altă parte a confirmat forța companiilor care au avut capacitatea să supraviețuiască unei perioade foarte grele. O evoluție pozitivă este strâns legată de îmbunătățirea situației economice la nivel european.

Mașini și Utilaje: Care din ramurile de activitate din sectorul construcțiilor are cea mai mare șansă de a-și reveni?
Alexandros Ignatiadis: Segmentul de birouri este unul dintre segmentele care au evoluat pozitiv anul acesta, iar noi am beneficiat de această evoluție. În prezent lucrăm la două proiecte de birouri importante, în Romania: Hermes Business Campus, unde suntem antreprenor general și Green Court Bucharest, unde suntem antreprenor de specialitate. Lucrările de infrastructură și finantarea greoaie a acestora reprezintă veriga cea mai slabă a sectorului de construcții anul acesta, în consecintă revenirea acestui segment ar reprezenta cel mai mare succes în domeniu.

Mașini și Utilaje: Cum ar trebui să se implice statul în relansarea sectorului de construcții?
Alexandros Ignatiadis: Relansarea sectorului de constructii depinde, cu siguranță, de mulți factori. Statul s-ar putea implica prin certificarea capabilității tehnice a operatorilor din construcții, astfel încât firmele cu experiență și cu capacităti tehnice relevante în domeniu să beneficieze de aceste avantaje în competiția cu alte firme. Aceasta este și una dintre propunerile făcute și de ARACO, asociație al cărei membru suntem, în cadrul programului cu principalele măsuri necesare pentru stroparea declinului industriei de construcții.

Mașini și Utilaje: Ca mecanism de finanţare, la ce vă gândiţi pentru viitor?
Alexandros Ignatiadis: Situația în care se află sectorul bancar în acest moment nu permite finanțarea prin contractarea de împrumuturi. Pentru îmbunătățirea sistemului de finanțare ar fi necesară intervenția BNR pentru stabilirea unor norme de creditare, care să ia în considerare specificul sectorului de construcții. Totodată Bursa de Valori ar trebui să stabilească niște criterii specifice care să permită firmelor de construcții să atragă fonduri și să-și îmbunătățească astfel capitalizarea. 

Mașini și Utilaje: Intenționați să măriți sau să schimbați flota de utilaje în viitorul apropiat?
Alexandros Ignatiadis: Vom mări flota de utilaje în funcție de cerințele impuse de proiectele pe care le vom executa și în funcție de resursele financiare pe care le vom avea disponibile. 

Mașini și Utilaje: Care sunt cele mai importante proiecte pe care le-ați realizat în ultima perioadă?
Alexandros Ignatiadis: Printre cele mai importante proiecte pe care le-am livrat în ultimii doi ani se numără: clădirile de birouri Green Gate (București- Str. Tudor Vladimirescu Nr.22) și Floreasca Park (Șos. Pipera Nr. 43) și Autostrada Orăștie- Sibiu- loturile 2, 3 și 4, unde am executat lucrări geotehnice.

Mașini și Utilaje: La ce proiecte lucrați în această perioadă?
Alexandros Ignatiadis: În prezent lucrăm la proiectele de birouri Hermes Business Campus ( Blvd. Dimitrie Pompeiu- București) și Green Court Bucharest (Str. Gara Herăstrău- București). La Hermes Business Campus suntem antreprenor general și executăm lucrări de constructiigeotehnice pentru nivelurile subterane -1 și -2 și lucrări de suprastructură la clădirea A. La Green Court Bucharest, primul proiect dezvoltat în Romania de Skanska, cea mai mare companie de construcții din Suedia, executăm lucrări de infrastructură și suprastructură pentru clădirea A și lucrări de infrastructură pentru clădirea B.

Mașini și Utilaje: Credeți că a doua jumătate a anului vă aduce deblocarea sectorului de construcții?
Alexandros Ignatiadis: Având în vedere că este deja luna octombrie, situația actuală a sectorului de construcții se va menține în registrul actual până la finalul anului.

Mașini și Utilaje: Vedeți ca o oportunitate contractarea de lucrări în afara țării?
Alexandros Ignatiadis: Octagon este o companie de constructii care a realizat deja proiecte în afara țării, în Grecia, Turcia și Bulgaria. În 2011 am deschis o sucursala în Bagdad (Irak) și în prezent avem în derulare doua proiecte: un stadion în Bagdad și o centrală electrică în Basra.

Mașini și Utilaje: Cât de interesante sunt pentru dvs. piețele emergente din zona construcțiilor?
Alexandros Ignatiadis: Analizăm fiecare oportunitate de contractare a unui nou proiect pe o piață străină, în functie de specificul lucrărilor. Nu excludem nicio piață din zona de interes, atâta timp cât proiectele disponibile sunt interesante pentru noi.

Mașini și Utilaje: Cât de pregătită este forța de muncă pe sectorul construcțiilor, referindu-ne aici atât la management, cât și la muncitori?
Alexandros Ignatiadis: Forța de muncă din sectorul construcțiilor este bine pregătită și ultimii 10 ani au îmbunătățit semnificativ nivelul de calificare. Problema este însă faptul că aceasta forță de muncă superioară din punct de vedere calitativ alege să plece în străinătate pentru ca nu are posibilități de lucru în țară.

Mașini și Utilaje: Care este numărul actual al angajaților companiei dvs? Ați făcut restructurări sau intentionați să măriți numărul de angajați?
Alexandros Ignatiadis: În prezent avem 114 angajați în România și 20 de angajați în Irak. Toate firmele recurg la restructurări în perioadele dificile din punct de vedere financiar. În această perioadă suntem în căutare de specialiști pentru proiectele la care lucrăm.  



(Sursa- Revista "Mașini și Utilaje de Construcții")


www.octagon.com.ro